Jocuri on-line pentru copiii romani de pretutindeni

Comunitatea romaneasca din afara granitelor tarii este una numeroasa si electica, cu trasaturi specifice in functie de tara gazda si de cultura si mentalitatile acesteia. Copiii romanilor din aceste tari sunt primii care se adapteaza acestor conditii, invatand repede limba si obiceiurile. Iar cand e vorba de copii, obiceiurile se referea la joaca si jocuri. Generatiile de azi, incepand chiar de la 3-4 ani, sunt deja familiarizate cu noile tehnologii: calculatoare, tablete, telefoane inteligente, pe care le folosesc in acelasi scop: joaca. Pentru ei, exista in on-line numeroase moduri de a-si petrece timpul, distrandu-se invatand. Printre acestea, se numara si site-urile de jocuri gratuite, xjocuri.com fiind unul dintre cele mai complete portaluri de profil. Aici se gasesc jocuri flash sau unity 3D, in romana, pe care copiii din afara le pot accesa, pentru ei fiind si un exercitiu de a ramane in contact cu limba materna.

Ce imi place la acest portal este ca poti gasi foarte usor orice joc, accesand fie categoriile, fie cautandu-l direct. Impartirea pe categorii, le ofera copiilor sansa de a-si alege exact ce doresc. De exemplu, fetele unor prieteni aflati in Spania sunt fane jocuri de fete de machiat dragute, intrucat acestea le pun imaginatia si creativitatea la treaba, dezvoltandu-le simtul artistic. Insa sunt mult mai multe jocuri disponibile: tip puzzle, cu personaje din desene animate sau povesti, cu personaje din serialele in voga pentru tineri etc. Pentru cei care nu stapanesc foarte bine (inca) regulile jocurilor, pe forumuri si pe YouTube exista numeroase tutoriale video, sfaturi si exemple de cum se jooaca si cum se poate trece usor de la un nivel la altul.

Asa se face ca jocurile generatiei mele sunt acum considerate „vintage” si aproape niciun copil in ziua de azi nu stie de existenta lor (poate doar din povestirile parintilor). Dincolo de nostalgie, marturisesc ca si pe mine, desi am trecut de mult de varsta specifica jocurilor, ma atrag cele on-line si chiar, uneori, cand nu ma vede nimeni, sunt iar copil si ma joc pe calculator!

Soiuri de struguri romanesti “balsam pentru suflet”, de la A la Z

Un maestru al vinurilor, strain (John Salvi), ne atrage atentia: “Cu vinurile pe care le faceti acum, puteti iesi in lume si este foarte important sa cultivati soiurile autohtone. Merlotul si Cabernetul de aici nu or sa fie mai bune decat ale francezilor!”*

Slava Domnului, inca mai avem. Afirmatia unui alt maestru al vinului, de la noi de data aceasta, dl Dr.Ion Pusca: “Romania este una din putinele tari ale lumii unde se cultiva multe soiuri vechi, autohtone, unice in felul lor, ceea ce constituie un valoros tezaur in patrimoniul viticulturii universale, ar trebui sa ne motiveze. Sa le ingrijim, cultivam, promovam..

Ardeleanca – unul din cele mai vechi soiuri romanesti

Vinurile obtinute sunt “usoare, albe, seci, suficient catifelate [..] se pot consuma singure sau in amestec cu alte soiuri, unde vinul de Ardeleanca asigura aciditatea si vioiciunea. De asemenea, vinurile din Ardeleanca, in amestec tehnologic cu alte soiuri, sunt recomandate pentru obtinerea vinurilor spumante sau a distilatelor de vin de calitate.”

babeasca neagraBabeasca neagra (Rara neagra, Caldarusa, Cracana) – elogiat de cardinalul Frantei, Richelieu

Se presupune ca vechimea lui este din perioada geto-dacilor; la inceputul secolului 17, vinul rosu de Nicoresti (din soiul Babeasca neagra) era elogiat de cardinalul Franței, Richelieu. In primul an, culoarea vinului este roșu-rubiniu nu prea intens, dar vie si stralucitoare. Vinurile din Babeasca neagra sunt vinuri usoare; se preteaza pentru obtinerea unor vinuri spumante rosé si rosii, unice ca gust si aroma.

busuioaca de bohotinBusuioaca de Bohotin – parfum inconfundabil, amestec de trandafir si busuioc

Vinul obtinut are o culoare rosé diferita de orice alt tip de vin; este un vin licoros cu o corpolenta deosebita, cu un parfum inconfundabil, o nota aparte, rar intalnita la alte vinuri aromate. Aroma sa este unica, aducand a caprifoi si a piersici coapte, suculente. Gustul dulce are cateodata o aroma sensibil amaruie de migdale.

cramposieCramposie – merita promovat, poate starni o curiozitate aparte pentru straini

Face parte din categoria strugurilor de masa. Vinurile obtinute sunt, in general, seci, echilibrate, fructuoase. Soiul Cramposie selectionata se intalneste numai pe teritoriul Romaniei si prezinta caracteristici interesante atat pentru cunoscatori, cat si pentru cei care incep sa-l descopere.

Creata (Riesling de Banat) – un vin.. racoritor din “Romania occidentala”

Strugurii sunt mari, crocanti iar vinul obtinut e sec spre demisec, cu un buchet agreabil, imbietor.

feteasca albaFeteasca alba – pentru vinuri spumante, comparabile cu cele mai renumite ale lumii

“Nascut” in perioada cea mai vitrega din intreaga istorie a poporului roman, in mileniul de migratie a popoarelor (anii 275-1241), acest soi pare ca s-a contopit cu filonul rezistentei neamului romanesc, fiind unul dintre cele mai viguroase soiuri cunoscute, cu cresteri mari vegetative, uneori chiar luxuriante.

feteasca regalaFeteasca regala – gust ce aduce cu cel al unui mar de vara

Se presupune ca acest soi romanesc ar fi existat de mult timp in Transilvania, cultivat sub numele de Galben sau Struguri craiesti. Soi semiaromat. Vinul tanar degaja o aroma originala, eleganta, de tip floral, usor de recunoscut. Gust placut, bine conturat, plin de finete, usor acrisor.

feteasca neagraFeteasca neagra – vigoare dacica

Produce un vin rosu, rubiniu, cu aroma de stafide negre, mai bogat si mai fin odata cu invechirea. Soi foarte viguros si cu mare rezistenta la ger si seceta, Feteasca Neagra a rezistat “eroic” peste doua milenii, ramanand in prezent unul din putinele soiuri dacice existente in cultura si in acelasi timp unul din cele mai vechi ale Europei. Aroma aminteste de cea a coacazelor negre sau sugereaza mirosul de prune uscate. Gustul, ce aduce parca a mura, este in general echilibrat, consistent si viguros, lasand in urma o amintire placuta si persistenta.

francusaFrancusa – aroma vegetala de strugure parguit

Este un vin alb, sec, lipsit de zaharuri, cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie sustinuta de o buna aciditate. Culoarea variaza intre galben-pal si galben-verzui. Gust echilibrat și consistent.

galbena de odobestiGalbena de Odobesti – “varietatea romaneasca cea mai stimata si cautata”

Potrivit prof. Vasile Brezeanu, “gratie calitatilor sale pe care, daca nu le indeplineste in ultimul grad, le intrunește, in tot cazul, mai mult decat oricare alta varietate romaneasca”. Vinurile sunt seci, usoare, vioaie si lasa o senzatie placuta de proaspat si de racoare. De obicei, se consuma tinere, in primul lor an de viata.

grasa de cotnariGrasa de Cotnari – un vin intens dezbatut

Grasa s-a nascut, dupa majoritatea autorilor, in inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia. Vinul obținut este un vin superior alb, de desert, demisec sau licoros, cu un conținut mare de zahar.

iordanaIordana – parfum de flora spontana, “desprins parca din plaiurile istorice ale Transilvaniei”

Vinul obtinut din Iordana, cand e tanar, are o culoare galben-verzuie si este foarte atractiv prin insusirile sale organoleptice. Savoare delicata, placuta. Aciditate totala ridicata, de aceea serveste la cupajare pentru vinurile de consum sau este folosite si chiar recomandat ca materie prima pentru obtinerea vinurilor spumante de calitate. Vinurile de Iordana se folosesc si la obtinerea distilatelor de vin invechite.

mustoasa maderatMustoasa de Maderat – senzatie de “aer curat al unei dimineti de toamna romaneasca”

Soi pentru vinuri albe. A luat numele de la localitatea Maderat, apartinand podgoriei Minis-Maderat (una dintre cele mai vechi din Romania). Avand o aciditate destul de ridicata, vinurile se caracterizeaza prin multa prospetime si fructuozitate. Cand se degusta, Mustoasa de Maderat lasa in gura o senzatie de proaspat si racoros. Se recomanda consumarea ca aperitiv.

negru de dragasaniNegru de Dragasani – un sec.. seducator; arome dense, eleganta catifelata

Descendent al soiurilor de Negru Vartos si Babeasca Neagra, se reflecta in acest soi toata diversitatea regiunii Dragasani – climatul cald si insorit, varietatile de fructe si condimente si sarmul locuitorilor. Dupa maturarea de minimum un an in butoaie de stejar, acest vin se prezinta cu arome dense in nas si elegant catifelat in gura – seducator, invitand la mai multe, niciodata obositor.

novacNovac – aroma picante: afine, piper negru, cuisoare, ciocolata neagra, ienupar

Soi autohton considerat fratele mai mare al Negrului de Dragasani.
Vinurile obtinute sunt seci, de culoare rubiniu intens, elegante, fine, cu buchet de fructe. Compozitia aromei este picanta.

Plavaie – vioi si imbietor; se consuma.. tanar

Soiul produce vinuri seci, usoare, de consum curent. “Astampara setea” si produc o senzatie placuta si imbietoare.

sarbaSarba – vin aromat, reverentios dedicat (si devotat) doamnelor

Soi de struguri alb, creat la Statiunea de Cercetari Viticole Odobesti, prin incrucisarea a doua soiuri binecunoscute: Tamaioasa Romaneasca si Riesling. Imbina complexitatea aromatica dobandita genetic de la Tamaioasa cu nuantele ierbale, usor citrice al Riesling-ului. Provoaca o multitudine de perceptii aromatice: trandafir, busuioc, flori de tei, miere de albine, toate delicate dar persistente atat in gust cat si in post gust.

tmaioasa romaneascaTamaioasa romaneasca – candva “moneda de schimb”

Permite obtinerea de vinuri de calitate albe, dulci si aromate. Cultivat de mai bine de doua milenii in spatiul romanesc isi are radacinile in sudul Greciei antice, fiind apreciat de catre toate popoarele aflate in bazinul Marii Mediterane, unde era folosit ca moneda de schimb. Vinurile au o culoare intre galben-auriu si chihlimbariu, cu aroma bogata de flori de tei si salcam, cu o mare persistenta gusto-olfactiva. Intensitatea aromei se mentine la invechirea in sticla pana la 7-8 ani, dupa care intensitatea scade, iar aroma sugereaza mirosul fagurelui de miere.

zghiharaZghihara – “lasa capul limpede si mintea la locul ei” 😉

Un strugure rămuros, cu boabe neuniforme. Vinul e galben profund si cu gust fructat ce aminteste de: mere, pere si grapefruit, ananas. E usor, acid, sprinter. Pentru unii foarte “barbatesc”. Oricum, se bea cu placere

Sa ne pastram si noi capul limpede, mintea la locul ei, pentru a nu pierde aceste soiuri (ca si pe cele mai putin cunoscute), dupa cum s-a intamplat, de exemplu, cu: Ciomeaga, Coiunghiuos Alb, Parmac de Calaft, Razachie, Rose de Mehedinti, Seina de Vrancea, Seina de Maramures, Tigvoasa.

Surse informatii:

  1. Ion M. Pusca, Vechi soiuri romanesti de vita de vie, Editura Tipografia Intact, 2006
  2. I.C Teodorescu, Patrimoniul viticol al Romaniei in pragul anului 1934, Tipografia “Ion C. Vacarescu”, 1934
  3. V.D.Cotea, N.Barbu, C.C.Grigorescu, V.V.Cotea, Podgoriile si vinurile Romaniei, Editura Academiei Romane, București 2003
  4. N.Pomohavi, V. Stoian, M. Gheorghita, C. Sirghi, V.V.Cotea și I. Namoloșanu, Oenologie, Editura Ceres, Bucuresti, 2000
  5. Prof. Radu Nicolescu (trad. si adaptare), Somelierul, Profesia viitorului, Editura Asociatiei Someleriei Internationale
  6. Mihai Macici, Vinurile Romaniei, 1996
  7. *Ziarul Jurnalul National
  8. Dorin Popa, Cornel Dusa, Cartea vinurilor (preluare www.winetaste.ro)
  9. http://www.technomarpal.ro/
  10. http://ad-butasivitadevie.ro
  11. http://www.culinar.ro/
  12. www.wikipedia.com