O româncă face profit de milioane de dolari în Statele Unite

 

sabinaSabina Aldea Gault, o tânără de 34 de ani din Piteşti, a reuşit să-şi facă o carieră de excepţie în America. A plecat să trăiască visul american când avea doar 19 ani, iar acum conduce o agenţie de relaţii publice cu birouri în mai multe zone ale SUA.

Continue reading

Romance de succes in Marea Britanie: povesti adevarate (Ziarul Adevarul)

FlaviaFlavia Kenyon, avocat: „Pentru romani a fost foarte dificil, pentru ca, spre exemplu, vin in aceasta tara cu idei stralucite si vor sa lucreze ca liber profesionisti. Foarte putini dintre ei inteleg sistemul. Este un sistem complet diferit fata de cel din Romania, iar asta duce la o ciocnire culturala. Insa multi dintre ei nu-si dau seama de asta. Si esueaza. Esueaza pentru ca nu reusesc sa-si gaseasca de munca si nu-si permit sa supravietuiasca. Si am avut multe cazuri de romani care, din nefericire, au inceput sa comita infractiuni pentru a supravietui”.

 

FeliciaFelicia Buruiana, medic: „Inceputul a fost greu, nu cred ca este usor pentru nimeni sa plece din tara si sa isi refaca viata printre straini. Nu am fost niciodata o persoana de shortcut, calea cea mai usoara. Am vrut calea cea mai serioasa, care sa-ti dea un statut stabil“, isi aminteste doctorita, care spune ca, pentru a reusi, este cel mai important sa cunosti sistemul din Marea Britanie.

 

Va invitam sa le aflati povestile de viata integral aici.

[Sursa si imagini: Ziarul Adevarul, 26.03.2014]

Acum jucam noi pentru SIMONA HALEP! Votati-o pentru Fed Cup “Heart Award”

Simona Halep

3-28 martie: o puteti vota AICI
.
Distinctia este oferita de Federatia Internationala de Tenis (ITF) jucatorilor care arata CURAJ exceptional pe teren si demonstreaza DEVOTAMENT iesit din comun pentru echipa de Fed Cup pe care o reprezinta.

Simona Halep (22 de ani, locul 7 in ierarhia mondială) a ajuns pe lista jucatoarelor propuse din Grupa I Europa – Africa, dupa ce a reusit sa depaseasca esecul suferit in primul tur al Fed Cup, cu unguroaica Timea Babos, si sa se impuna in fata urmatoarelor doua adversare (britanica Johanna Konta si ucraineanca Elina Svitolina).

Aceste victorii au ajutat echipa Romaniei să se califice la barajul pentru Grupa Mondiala II, care se va disputa la Bucuresti, in 19-20 aprilie, cand tricolorele vor întalni puternica echipa a Serbiei. Premiul Fed Cup Heart Award, care are patru categorii, va fi acordat castigatoarelor inaintea urmatoarelor dueluri din Fed Cup.

Simona Halep are o singura contracandidata: olandeza Kiki Bertens.

Sursa informatie: ro.stiri.yahoo.com

Romance remarcabile via ziare si publicatii romanesti

portret de femeie_Stefan LuchianRemarcabile.. in anonimat, dupa cum este, de exemplu, cazul romancelor surprinse de penelurile pictorilor romani sau recunoscute pentru contributiile lor in diverse domenii, la nivel mondial, romancele “rescriu”, fiecare in felul ei – mai discret sau mai.. public, povestea Evei.

Salutam inspiratia si truda colegilor jurnalisti (in special din redactiile Adevarul, Jurnalul National, Ziarul de Duminica/ZF), de a readuce in atentie.. vieti si destine ale unor romance faimoase in lume. Am remarcat mai de curand seria de articole dedicate de Revista Felicia

[Imagine: “Portret de femeie, Stefan Luchian]

Carti:

  • „Enciclopedia personalităților feminine din România”, George Marcu, Rodica Ilinca, Editura Meronia, 2009 – [1]
  • „Trecute vieți de Doamne și domnițe”, Constantin Gane, Editura Universitas, 1991
  • Femeile și politica în România: evoluția dreptului de vot în perioada interbelică, Ghizela Cosma, Editura Presa Universitară Clujeană, 2002
  • Din istoria feminismului românesc: antologie de texte (1838-1929), Ștefania Gáll Mihăilescu, Editura Polirom, 2002
  • Prezențe feminine: studii despre femei în România, Ghizela Cosma, Enikő Magyari-Vincze, Ovidiu Pecican, Editura Fundației DESIRE, 2002
  • Despre femei și istoria lor în România, Alin Ciupală, Editura Universitâtii din București, 2004
  • Mișcarea pentru emanciparea femeii în România: 1848-1948, Paraschiva Cîncea, Editura politicǎ, 1976
  • Emanciparea femeii române: 1815-1918, Ștefania Gáll Mihăilescu, Editura Ecumenica, 2001
  • Din istoria feminismului românesc: studiu și antologie de texte (1929-1948), Ștefania Gáll Mihăilescu, Editura Polirom, 2006
  • Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea: între public și privat, Alin Ciupală, Editura Meridiane, 2003
  • Castelul, biblioteca, pușcăria. Trei vămi ale feminității exemplareDan C. Mihăilescu – recenzie

[Sursa: wikipedia.org]

Pentru ca se potriveste contextului, apreciem ideea ingenioasa a “echipei Metropotam”, de a imagina harta metroului Bucuresti, cu numele statiilor purtand nume de romance celebre

HM_B_RC

[Sursa: metropotam.ro]

STEFANIA MAGIDSON – “Din 2002 si pana azi am transformat destinele a 3000 de copii si tineri orfani sau abandonati”

Stefania Madgison
Din America, pentru Romania, cu drag

Nascuta in Brasov, in aerul tare de la poalele Tam­­pei, a parasit Romania impreuna cu in­trea­­ga familie, cu destinatia America. Douazeci de ani mai tarziu, o vizita la cateva orfelinate din orasul co­pi­­lariei a fost suficienta pentru a intelege ca menirea ei este uma­­nitara si profund caritabila, ca tot ce-si do­reste mai mult pe lume este sa ii ajute pe copiii batuti de soar­­­ta, sa le schimbe macar cu o farama destinul. In­toarsa in SUA, Stefa­nia a infiintat Fundatia “Blue He­ron, care acorda burse tine­ri­lor abandonati sau or­fani, dar do­tati intelectual si moti­vati sa termine o facultate. Pro­gramul funda­tiei nu ofera co­piilor doar bani, ci si in­dru­mare si sustinere morala din partea unui mentor care le este alaturi pe tot parcur­sul scolari­zarii. In cei 11 ani de existenta, fun­­datia condusa de tanara braso­veanca a schim­bat destinul cator­va mii de copii.

Continuarea articolului: www.formula-as.ro

IOANA PAVELESCU – “Locuiesc de 20 de ani la New York, dar sunt fericita cand sunt acasa, printre ai mei”

Ioana PavelescuPe Broadway

Sunt cetatean ame­­rican de 9 ani. Cand ma duc dincolo de Ocean, lo­cuiesc la New York. Din anul 2000 pana in 2002, am urmat cursurile de ac­torie pentru actori pro­­fesionisti de la fai­mosul “Lee Strassberg Insti­tute”. Am absol­vit cu calificativ ma­xim. Am avut profesori foar­­­te buni, printre ca­re si pe Anna Stras­sberg, ultima sotie a lui Lee Strassberg. Acolo a studiat si sublima Marilyn Monroe. La New York am jucat pe “Off Broadway” si la “Lin­coln Center”. Pe “Off Broad­way” se in­tampla cele mai in­te­re­sante spec­­­tacole de teatru. Acolo vezi tea­trul de avangarda. Re­gizori tineri, efer­ves­cen­ta artistica molip­si­toa­re, o energie exploziva, un climat anume, creat de profe­sio­na­lism ex­trem si pasiune seducatoare de teatru. Pe Broadway sunt musica­lu­ri si unele specta­cole cu mari vedete. In rest, lumea ac­torilor este la fel ca pretutindeni. Si totusi, dupa pa­re­rea mea, actorii americani au ceva in plus. Acest “ceva in plus” le vine de la faptul ca ei muncesc in­tr-un ritm nebun toata viata. Acolo, daca reusesti, esti pro­pulsat cu o forta care iti taie res­pi­ratia! Puterea pe care o capeti este ametitoare.

Silvia Kerim, Formula-As:  Acest du-te vino al tau dintre New York si Bucu­resti inseamna un rost in viata sau este, mai degraba, o fuga de sine? O neliniste sufle­teas­ca?

New York si Bucuresti sunt locurile mele de suflet si un dat al vietii mele. Ma implinesc in feluri diferite traind si acolo si aici. Nelinistita as fi daca unul din locurile astea nu ar mai exista.

Articolul integral: www.formula-as.ro

MONICA MADAS – “Sunt doar o flacara, dansand pe comori!”

Monica MadasLa Londra, cu un rucsac, o chitara si o carte de rugaciuni

“Am plecat la Londra in 2007, cu ocazia unei expozitii pe care sculptorita Mariana Gordan o vernisa la “Institutul Cultural Ro­man” si pentru care ma chemase si-i fac ilustratia muzicala. Gordan este unul dintre artistii de varf ai Lon­drei. Intre perfor­man­tele ei se numara rea­li­zarea lu­cra­rii in mozaic pentru trei sta­tii de me­trou din Lon­dra si casti­garea unui concurs de portretistica la “Royal Aca­demy of Art”… A fost casa­torita cu sculp­torul Mircea Roman, si atunci, la eveni­mentul ace­la, am pre­zentat impreuna un film despre operele lui Mir­­cea Ro­man, numit “De­zorient Ex­press”, un dis­curs despre ororile co­munismului si des­pre incor­setarile ideo­logice in arta, la care eu am facut ilustratia muzicala, iar prietenul meu de atunci a realizat mon­tajul. Filmul a fost trimis apoi la cateva festivaluri internationale, a castigat Pre­miul “Eras­mus”, la Viena. Iar eu am ramas la Londra, plecata din Romania doar cu un rucsac, cu chitara si cu o carticica de rugaciuni. Am cu­noscut cativa muzicieni foarte talentati, cu care m-am integrat ra­pid in viata muzicala londoneza, cum este Meg Hammil­ton, vio­lonista si Bogdan Vacarescu, roman, un violonist foarte talentat si el, care locuieste la Lon­dra de mai multi ani si are o formatie, “Paprika Bal­ca­nika”, care promoveaza muzica balcanic si in spe­cial muzica romaneasca, lautareasca. Impreuna cu ei, am cantat la Londra, dar si in multe alte orase din Ma­rea Britanie, iar la ultimul meu album, “Monooka’s Cara­van”, am lucrat impreuna. Chitara cu care ple­casem din tara s-a stricat, in schimb, am avut norocul, anul asta, sa primesc cadou de ziua mea o chitara foarte buna, vintage, cu o forma foarte placuta, usoara, suna foarte frumos si ma inspira tare mult! Dar eu cant si la fluier, la tilinca… Si mai cant la pian, improvizez, ma acompaniez atunci cand cant jazz.

Articolul integral: www.formula-as.ro

Gazul natural: Trei probleme fierbinti cu care se va confrunta Romania (II)

gaz natural2In apropierea unuia din cele mai importante evenimente dedicate sectorului energetic, ZF Power Summit ’14 (25-26 februarie), am solicitat opinia unui jurnalist specializat in domeniu. Aura Sabadus lucreaza pentru compania de presa ICIS din Londra si urmeaza studii de doctorat la King’s College London unde isi scrie teza despre birocratia petrolului din Kazakhstan.

Puteti accesa prima parte a articolului aici.

Aparitia unor noi producatori de gaze naturale in regiune alaturi de Romania este insa de natura sa schimbe datele problemei. Unul dintre noii exportatori va fi Azerbaijanul care va trimite 10 miliarde de metri cubi pe an catre tarile din sudul Europei din 2019, contribuind la diversificare resurselor.

Un alt candidat interesant si cu siguranta important va fi nordul Irak-ului, o regiune semi-independenta din Irak, care beneficiaza de aproximativ trei trilioane de metri cubi de gaze si care ar putea sa exporte anual aproximativ 10 miliarde de metri cubi in Turcia in 2016.  Surse intervievate de autor sustin ca pretul de export al gazelor din nordul Irak-ului ar putea sa bata orice concurenta, fiind in jur de $260,00/1000m3. Desigur, importul lor in Turcia si Europa depinde de rezolvarea unor conflicte politice intre guvernul regional de la Erbil si guvernul federal irakian de la Bagdad, precum si de relatia Turciei, ca posibila tara de tranzit, atat cu nordul cat si cu sudul Irak-ului. Sursele de la Erbil intervievate de autor au mentionat de asemenea posibilitatea lichefierii gazelor nord Irakiene in portul turc Ceyhan si exportul lor in afara Europei, posibil catre Asia.

Apoi, resurse importante de gaze conventionale – aproximate la un trilion de metri cubi si descoperite in bazinul mediteranean al Ciprului si Israelului ar putea sa ajunga pe piata turca si europeana de gaze. Turcia ar putea sa importe gaze din Israel la un pret aproximativ de $360,00/1000m3, mai scump decat cel din nordul Irak-ului, dar aproximativ $40,00/1000m3 mai ieftin decat cel platit pentru gazele rusesti, potrivit unor surse intervievate de autor. Exportul de gaze din aceasta zona depinde de doi factori – posibilitatea ca ele sa fie lichefiate si trimise in afara Europei sau construirea unui gazoduct catre Turcia pentru a fi destinate acestei piete sau transmise mai departe catre Europa. O astfel de varianta va depinde fara indoiala de evolutia relatiilor politice ale Turciei cu Ciprul si Israelul.

In fine, cel mai surprinzator producator care ar putea sa apara pe scena regionala si internationala este Iranul. Cu resurse de gaze conventionale evaluate in jur de 33 trilioane de metri cubi, Iranul ar putea deveni o superputere energetica. O relaxare a sanctiunilor impuse ca raspuns la un presupus program nuclear condus de Teheran ar putea sa transforme Iranul intr-un exportator important catre Turcia si Europa. Acest scenariu depinde de ridicarea completa a sanctiunilor si de construirea infrastructurii care lipseste in momentul de fata.

In conditiile in care se prefigureaza aparitia a cel putin cinci exportatori importanti de gaze conventionale in regiune in plus fata de Rusia, iar cererea de gaze in Europa este moderata sau chiar in scadere mai ales sub efectul proliferarii productiei eoliene si solare, este foarte posibil sa se ajunga la o saturatie de gaze naturale in estul Europei al carei efect ar putea conduce la scaderea pretului de export. Acest lucru ramane insa de vazut in conditiile in care exportatorii vor retine indexarea pretului de gaz la cel al petrolului.

In acest context se pune intrebarea daca va fi mai avantajos pentru Romania, precum si pentru tarile vecine sa prefere importul de gaze la nivel regional sau sa mizeze pe avantajele politice si economice pe care SUA si exportul gazelor de sist le promite.

Raspunsul depinde de o a treia dilema pe care Romania va trebui sa o adreseze cu cea mai mare seriozitate. Aceasta se refera la formarea unui pret de piata de care va depinde modul in care Romania isi va achizitiona gazele naturale. Desi intr-o categorie mai fericita decat tarile vecine, avand resurse proprii, Romania a platit si ea preturi ridicate pentru gazele rusesti care completeaza rezervele domestice. Lipsa unei piete liberalizate, existenta unui sistem de subventii care a intretinut utilizarea ineficienta a resurselor si a condus la pierderi financiare, precum si acceptarea contractelor cu conditii impovaratoare impuse de Rusia expun Romania unor riscuri importante politice si economice.

Liberalizarea pietei de gaze si stabilirea unui pret spot de referinta i-ar da Romaniei posibilitatea sa cumpere gaze naturale la un pret format potrivit cererii si ofertei de pe piata sa, mai degraba decat unul dictat de Moscova, Baku, Erbil sau Teheran.

Pentru ca Romania sa faca fata la noua dinamica a energiei care se prefigureaza atat la scara internationala cat si regionala ea trebuie sa asigure o infrastructura viabila – construirea interconectoarelor cu transmisie bidirectionala care sa permita exportul si importul de gaze cu tarile vecine in mod flexibil si rapid – si liberalizarea completa a pietei de gaze naturale.

Din pacate experienta oferita de piata de electricitate unde recenta desfiintare a contractelor cu negociere directa a dat nastere unor riscuri foarte mari, lipsind partile de previzibilitatea necesara investitiilor si blocand exportul de energie in conditiile in care in Romania exista o supra-capacitate de productie, masuri care merg complet impotriva directiei luate de celelalte state membre UE, dovedesc ca Romania este putin pregatita sa raspunda cu maturitate la intrebarile importante care apar la orizont.

Romania spre deosebire de multe state din zona beneficiaza de resurse, pozitie geografica importanta si potential. Depinde insa de inteligenta cu care va sti sa se foloseasca nu numai de atuurile sale, dar si de posibilitatile pe care o resursa valoroasa precum gazul natural i le va deschide in anii care vin.

Autor: Aura Sabadus, jurnalist specialist in piata de energie a Turciei, compania de presa ICIS Londra

Sursa imagine: libertatea.ro

Gazul natural: Trei probleme fierbinti cu care se va confrunta Romania (I)

gaz naturalIn apropierea unuia din cele mai importante evenimente dedicate sectorului energetic, ZF Power Summit ’14 (25-26 februarie), am solicitat opinia unui jurnalist specializat in domeniu. Aura Sabadus lucreaza pentru compania de presa ICIS din Londra si urmeaza studii de doctorat la King’s College London unde isi scrie teza despre birocratia petrolului din Kazakhstan.

Daca doar cu cativa ani in urma omenirea privea cu infiorare predictiile alarmante despre epuizarea resurselor de petrol si gaze, acum lucrurile nu numai ca au luat o turnura surprinzatoare, dar sunt in continua schimbare, punand Romania in fata la trei dileme.

Prima dilema este de natura globala si se refera la asa-numita revolutie a gazelor de sist aparuta in Statele Unite ale Americii in ultima decada si care ar putea sa fie replicata in tari cu resurse la fel de importante precum China sau Australia. Succesul american este fara indoiala remarcabil. Potrivit estimarilor facute de Agentia Internationala de Energie (IEA) si de firma de consultanta McKinsey sectorul energiei neconventiale din SUA va contribui la o crestere de 2-4% a PIB si va ajuta la crearea de 1,7 milioane noi slujbe pana in 2020. Datorita progresului tehnic care a permis dezvoltarea galopanta a industriei gazelor de sist si a unei piete de gaze naturale liberalizate, pretul de referinta american Henry Hub pentru acest combustibil a scazut de la $15,00/MMBTu (milioane de unitati termale britanice) in 2006, la aproximativ $3,50/MMBTu intre 2009-2013.

Riscurile, asa cum au fost evidentiate intr-o campanie sustinuta in Romania indreptata impotriva acestei industrii sunt legate in principal de folosirea abundenta a apei pentru fracturarea rocilor (sisturilor) in vederea extractiei gazelor naturale si posibilitatea contaminarii cu chimicale a panzelor de apa freatica in timpul procesului de fracturare. Aceste riscuri nu pot fi disputate, dar pot fi reduse. Tehnologia avansata pe care a dezvoltat-o SUA si pe care o perfectioneaza in continuare dovedeste acest lucru.

Intrebarea care se pune este daca tarile europene vor beneficia de succesul Americii, importand atat modelul care ii sta la baza cat si produsul finit – gazele naturale. Marea Britanie este prima beneficiara a acestei revolutii, imbratisand cu entuziasm atat explorarea gazelor de sist pe teritoriul ei cat si semnand primului contract de import de gaze care urmeaza sa fie lichefiate si livrate din statul sudic Louisiana catre Marea Britanie pe o perioada initiala de 20 de ani incepand cu septembrie 2018. Contractul semnat intre firma americana Cheniere si cea britanica Centrica in martie 2013 pentru exportul anual de 1,75 milioane tone de gaze este un deschizator de drum deoarece va contribui la diversificarea surselor de gaze de pe piata europeana – pana acum dominate de Rusia si Norvegia.

Cercetari recente facute de firma de consultanta Poyry au aratat ca explorarea gazelor de sist in Uniunea Europeana ar putea crea milioane de noi slujbe si mari venitul european cu aproximativ $5 trilioane, facand economiile UE mai competitive.[1]

Romania, mai ales in urma nenumaratelor proteste alimentate de o propaganda care a insistat asupra riscurilor si prea putin asupra avantajelor pe care i le-ar putea deschide aceasta industrie, ramane reticienta in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist pe teritoriul ei.

Pe de alta parte, potrivit unui articol aparut in presa americana, Romania este una din noua state europene – majoritatea dintre ele apartinand fostului bloc comunist –  care intentioneaza sa formeze o coalitie pentru a convinge SUA sa elimine restricitiile federale impuse asupra exportului de gaze lichefiate si sa permita vanzarea lor catre aceste tari.[2]  Avantajele unei astfel de coalitii sunt de natura economica si politica.

Potrivit unor calcule estimative, daca SUA va ridica restrictiile existente asupra exportului de gaze lichefiate si volume importante vor ajunge in Europa, pretul de import al gazelor americane ar fi in jur de $10 – $11,00/MMBTu. Exista riscul ca acest pret sa fluctueze in functie de variatiie indicelui Henry Hub, dar chiar si in aceste conditii, daca cele noua tari mentionate mai sus vor beneficia de aceste valori, ele vor fi in jur de $2 – $3.00/MMBTu mai ieftine decat pretul de export al Rusiei, apreciat la valorile curente. (Valoarea este pur estimativa deoarece fiecare tara negociaza individual un pret de import cu Rusia). In acest context, chiar daca este putin probabil ca importul de gaze din SUA sa disloce Rusia ca exportator principal catre aceste tari, el va putea sa exercite o presiune indirecta asupra Moscovei sa accepte reducerea pretului de export catre tarile din Europa de Est.

In afara de aspectul economic, o coalitie a energiei ar garanta o prezenta mai mare a SUA in Europa, si mai ales in Europa de Est, ceea ce ar putea conduce la o intarire a institutiilor democratice din aceasta regiune. In contextul unui discurs anti-american care a proliferat in ultima vreme in Romania intrebarea care se pune este daca guvernul roman este dispus sa sustina in continuare explorarea gazelor de sist si sa promoveze o stransa cooperare cu SUA pentru importul de gaze lichefiate americane. Raspunsul la aceasta intrebare va depinde in larga masura de o a doua dilema cu care se va confrunta Romania si care se refera la un lant de evenimente in curs de desfasurare la nivel regional.

Cu exceptia Romaniei care dispune de resurse de gaze naturale conventionale si neconventionale, sud-estul Europei si Turcia sunt mai putin inzestrate. Acest lucru le-a facut profund dependente de Rusia, careia ii platesc preturi exorbitante pentru importul de gaze. Potrivit unor date care au circulat in presa rusa anul trecut, dar care nu pot fi confirmate direct, tari precum Macedonia, Bosnia, Polonia au platit in 2012 aproximativ $550,00/1000m3 pentru gazele rusesti in timp ce Marea Britanie platea doar $314,00/1000m3. Acest lucru se datoareaza faptului ca, spre deosebire de Marea Britanie unde pretul gazelor e disociat de cel al petrolului si raspunde la ecuatia cerere si oferta, nicio tara din Europa de Est nu are o piata liberalizata de gaze unde pretul sa fie stabilit in functie de cerere si oferta. Acest lucru permite Rusiei sa impuna preturi indexate la petrol, chiar in conditiile in care Europa de Vest, SUA, precum si nenumarte tari ca de exemplu Cipru, statele din Golf, Turcia sunt pe cale sa subsituie generarea de energie bazata pe petrol cu una bazata pe gaze naturale, diminuand astfel dominatia petrolului la scara macroeconomica.

 

[2] “Europe to America: We want your gas” http://www.nationaljournal.com/daily/europe-to-america-we-want-your-gas-20140116

Puteti accesa continuarea articolului aici.

Sursa imagine: informatia-zilei.ro